Republica nerecunoscută urmează un calapod care Federația Rusă l-a folosit într-o serie de conflicte și acte de agresiune în fostul spațiu sovietic.

Așa-numitul minister al afacerilor externe al ”Republicii Moldovenești Transnistrene” a anunțat într-un comunicat oficial că dorește o ”reglementare civilizată definitivă” a relațiilor cu Republica Moldova în legătură cu cererea ultimei de aderare la Uniunea Europeană.

News-Cafe.eu publică mai jos comunicatul integral, în traducere proprie, pentru a nu lăsa spațiu pentru interpretare.

”Considerăm depunerea de către conducerea Republicii Moldova a unei cereri de aderare la Uniunea Europeană ca o decizie geopolitică care duce la schimbarea granițelor internaționale și a sferelor de influență în spațiul regional și la schimbarea radicală a circumstanțelor reglementării definitive a relațiilor moldo-transnistrene.

Tratăm cu înțelegere decizia conducerii republicii vecine.

În același timp, depunerea de către Republica Moldova a unei cereri de aderare la UE în contextul unui conflict nerezolvat de lungă durată între Transnistria și Moldova, fără a ține cont de opinia și în afara cadrului consultărilor cu partea transnistreană, cu ignorarea completă a discuției despre problema dată în formatele de negociere existente, inclusiv platforma internațională a „Conferinței Permanente...”, pune capăt procesului de soluționare, care necesită o formalizare juridică internațională urgentă.

Decizia autorităților moldovenești înseamnă disponibilitatea de a transfera suveranitatea Republicii Moldova către organele supranaționale de la Bruxelles și trecerea la exploatarea militaro-politică și economică finală a teritoriului Republicii Moldova de către Occident.

Cererea de aderare la UE este o dovadă a refuzului Moldovei de a dialoga cu Transnistria pe marginea parametrilor conviețuirii, fapt confirmat de starea actuală de criză a procesului de negocieri, paralizia formatului 5+2, refuzul de a se întâlni la cel mai înalt nivel, neîndeplinirea obligațiilor din pachetul Berlin Plus, întărirea măsurilor restrictive și de blocaj împotriva Transnistriei.

Considerăm necesar să subliniem că poporul transnistrean și-a decis soarta în mod civilizat și democratic la 2 septembrie 1990, a oprit agresiunea militară a Moldovei în anii 1991-1992, și-a apărat libertatea și independența, a confirmat inviolabilitatea cursului către recunoașterea internațională a suveranității și independenței Republicii Moldovenești Transnistrene la referendumul național din 17 septembrie 2006.

În noile circumstanțe actuale, inclusiv cele create de acțiunile conducerii moldovenești, solicităm părții moldovenești să inițieze un dialog cu Transnistria în scopul unei reglementări civilizate definitive a relațiilor bazate pe existența pașnică, de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal atotcuprinzător.

În același timp, facem apel la Organizația Națiunilor Unite, la OSCE, la mediatori și observatori în procesul de negociere, la comunitatea internațională în ansamblu cu cererea de a recunoaște realitatea care există de mai bine de treizeci de ani sub forma Republicii Moldovenești Transnistrene, să asigure respectarea dreptului poporului transnistrean la autodeterminare și să stabilească relații diplomatice cu Transnistria”.

Pe 5 sau 6 martie 2022, secretarul de stal al SUA Antony Blinken va întreprinde o vizită la Chișinău pentru întrevederi cu președintele Maia Sandu, prim-ministrul Natalia Gavriliță și ministrul afacerilor externe Nicu Popescu. Subiectele abordate vor include asistența pentru refugiații din Ucraina și susținerea SUA pentru suveranitatea și integritatea statului moldovenesc.

Practica din trecut arată că republicile nerecunoscute din spațiul ex-sovietic, create și menținute de Federația Rusă pentru a șantaja și a corupe fostele republici unionale, se adresează Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului de la Moscova) pentru recunoaștere oficială. Până în prezent Transnistria s-a adresat de câteva ori cu această rugăminte, însă Kremlinul a ignorat-o de fiecare dată.

Însă în 2008 Rusia a recunoscut independența Abhaziei și Osetiei de Sud din Georgia, iar în 2022 și a ”republicilor populare” Donețk și Luhansk în Ucraina – țări care au fost supuse agresiunii militare și invaziei.