Care sunt cauzele răspândirii știrilor false în rețelele sociale?


Răspunsurile se ascund în structura de recompense a rețelelor sociale, care îi obișnuiește pe utilizatori să distribuie informații ce captează atenția și să se scalde în recunoaștere socială.

Dezinformarea și propaganda sunt fenomele globale și au consecințe social-economice și politice dezastruoase. Ele seamănă discord, neîncredere, ură etnică și rasială, revoltă socială, și chiar servesc motiv de crimă, iar ”produsele” dezinformării și propagandei sunt corupția, degradarea morală, prostituarea politicienilor și mass media, discreditarea științei, proliferarea conspiraționistă, declinul economic, și, în final, distrugerea statului democratic.

Astfel, cercetătorii Școlii de Business și a Colegiului de Litere, Arte și Științe din cadrul Universității California de Sud (USC) s-au întrebat ce anume motivează oamenii să distribuie știri false în rețelele sociale – mediul principal prin care acestea circulă și se multiplică, scrie publicația de știință Phys.org

Analizând conținutul postat și distribuit în Facebook, ei au ajuns la concluzia că de vină este structura de recompense a rețelelor, care încurajează utilizatorii să-și formeze obiceiuri de a distribui informații care generează reacții și provoacă alți utilizatori la discuție. De asemenea, în acest mod cei care partajează postări obțin un soi de recunoaștere socială din partea comunității.

Rezultatele analizelor rețelelor sociale de către cercetătorii universitari constituie tema unui studiu publicat în revista ”Proceedings of the National Academy of Sciences”. 

Obiceiul de partajare

Odată ce utilizatorii își formează aceste obiceiuri de partajare, ei răspund automat la sugestii recurente în cadrul site-ului și sunt relativ insensibili la consecințele informaționale ale știrilor distribuite, indiferent dacă ele sunt false sau intră în conflict cu propriile convingeri politice.

Distribuirea de știri false nu este un fenomen inevitabil – utilizatorii pot fi stimulați să-și formeze și obiceiuri de partajare a știrilor cu informații adevărate. Pentru asta trebuie schimbat mediul online care promovează și încurajează re-postarea de informații veritabile, notează autorii cercetării.

Această concluzie răstoarnă concepția greșită că dezinformarea se răspândește deoarece utilizatorii duc lipsă de abilități de gândire critică pentru a discerne adevărul de fals sau posedă convingeri politice ce le denaturează judecata.

PUBLICITATE


Doar 15% dintre cei mai dedicați distribuitori de informații care au participat la cercetare au fost responsabili pentru răspândirea a aproximativ 30 - 40% din știrile false.

Algoritmii rețelelor sociale sunt capabili de a învăța și, analizând conținutul distribuit, afișează informații care au cele mai multe șanse de a fi partajate în continuare, în baza preferințelor utilizatorilor activi.

Deoarece senzaționalul și neobișnuitul este mai atractiv decât o informație plictisitoare sau complexă, și este mai ușor de obținut reacții la astfel de conținut, șansele de re-postare a știrilor false sunt mai mari.

Postarea, partajarea și interacțiunea cu alți utilizatori pe rețelele de socializare pot, prin urmare, să devină un obicei, care este încurajat de algoritmii siturilor, afirmă Wendy Wood, expert în obiceiuri și profesor emerit de psihologie și afaceri la USC.

Cum algoritmii selectează conținutul

Cercetările anterioare au arătat că unii oameni nu procesează informațiile la nivel analitic sau critic, iar alții își formează opinii în baza convingerilor politice sau prejudecăților sociale, cauze care afectează abilitatea de a filtra știrile false.

Cu toate acestea, anume algoritmii și codurile care constituie structura de remunerare au un rol mai important la răspândirea falsurilor, consideră Gizem Ceylan, una dintre co-autorii studiului despre știrile false.

Dacă rețelele de socializare ar remunera nu persoanele care aleargă după popularitate și recunoaștere, ci persoanele care se evidențiază prin acuratețea și corectitudinea informațiilor, situația ar fi diferită, au menționat sursele citate.

Și aici există o altă problemă – cei care pun accent pe fapte confirmate sunt mai reticienți la distribuire, în comparație cu utilizatorii ”dependenți” de funcția share.

La experiment au participat 2.476 de utilizatori activi ai rețelei Facebook cu vârste cuprinse între 18 și 89 ani.

PUBLICITATE