Pentru ce un francez, un american și un austriac au împărțit Premiul Nobel la Fizică în 2022


Este acesta marele salt spre tehnologia teleportării?

Trei savanți de la trei instituții diferite au împărțit în 2022 Premiul Nobel la Fizică pentru experimente care au demonstrat natura cuantică profund ciudată a realității, stabilind în mod colectiv existența unui fenomen cuantic bizar, cunoscut sub numele de ”entanglement”, în care două particule larg separate par să  împărtășească informații, în ciuda faptului că nu au nicio modalitate imaginabilă de a comunica. 

Pe lung - entanglementul cuantic este fenomenul care apare atunci când un grup de particule este generat, interacționează sau împărtășește proximitatea spațială într-un mod astfel încât starea cuantică a fiecărei particule din grup nu poate fi descrisă independent de starea celorlalte, inclusiv atunci când particulele sunt despărțite de o distanță mare. 

Citiți și:
Cum agenții de publicitate vor să se bage în visele consumatorilor

Pe scurt, și în limbaj simplistic – două particule diferite comunică la distanță și se comportă de parcă au aceeași identitate, ca gemenii. Teoria cu privire la entanglementul (conexiune, legătură) cuantic este preferata autorilor de ficțiune științifică despre teleportare și transfer de conștiință.

Deci, Alain Aspect de la Universitatea Paris-Saclay și Școala Politehnică, John Clauser de la biroul de cercetări J.F.Clauser & Associates, și Anton Zeilinger de la Universitatea din Viena, prin experimentele lor, au pus un punct gros în discuțiile cu privire la modul în care operează Universiul la nivel fundamental și au confirmat că ilustrul savant Albert Einstein a avut dreptate când a spus că toate aspectele realității ar trebui să aibă o existență concretă și pe deplin cunoscută.

Cu alte cuvinte, toate obiectele – de la lună până la fotonul de lumină are proprietăți definite exact, care pot fi stabilite prin măsurare.

La tema dată, Einstein a polemizat cu alți doi savanți - Niels Bohr și Erwin Schrödinger – care credeau că realitatea este incertă din punct de vedere fundamental, iar o particulă nu posedă clare proprietăți până la momentul măsurării.

Citiți și:
Un nou implant a permis unui pacient paralizat să atingă viteză record să tapeze cu ajutorul minții

Atâta timp cât știința a fost dominată de mecanica cuantică, Einstein părea să fie cel care greșește, însă entanglementul cuantic a inversat situația. În opinia membrilor Comitetului Nobel pentru Fizică, ”știința informației cuantice este un domeniu vibrant și în dezvoltare rapidă, cu implicații potențiale largi în domenii precum transferul securizat de informații, calculul cuantic și tehnologia de detectare... știința respectivă a deschis porțile către o altă lume și a zdruncinat chiar fundamentele modului în care interpretăm măsurătorile”.

Experimentele celor trei cercetători sunt valoroase mai ales din punct de vedere al tehnologiilor ce permit dezvoltarea rețelelor cuantice, calculelor cuantice nelimitate, criptografiei, detectării materiei, transferului securizat de informații, și... teleportării, dacă doriți.

Conectarea cuantică

Revista de știință ”Quantamagazine” explică în termeni simpli cum are loc procesul de entanglement. Definiția este că două particule sunt conectate în entanglement când formează împreună un sistem cuantic, indiferent de distanța între ele. 

Pentru a înțelege acest tip de conectare cuantică, vom analiza interacțiunea dintre doi electroni. Ele au o proprietate cuantică numită ”spin” sau ”rotație”. Când rotația este măsurată, ea are una din două valori: ”sus” sau ”jos”. Măsurarea rotației fiecărui electron este ca și cum ai arunca o monedă: va ieși la întâmplare în sus sau în jos.

Citiți și: 
[video] Un startup japonez transmite senzații fizice reale utilizatorilor în metavers

Dacă ne imaginăm că două persoane aruncă în sus același număr de monede, una câte una, în sincron, am vedea că după cădere monedele atuncate în pereche nu se potrivesc cu părțile pe care au căzut.

Dacă, însă, acest experiment este repetat cu electroni conectați, în loc de monede, se va obține un rezultat uimitor: la fiecare electron măsurat de persoana A ca rotindu-se ”în sus”, persoana B va descoperi un electron care la măsurare se rotește ”în jos” – și viceversa.

Cele două acte de măsurare sunt conectate, aproape ca și cum aruncarea unei monede ar putea trimite un semnal care a asigurat instantaneu rezultatul corect al partenerului său îndepărtat în momentul precis al măsurării.

Acest paradox a fost descris de Albert Einstein și publicat pentru prima dată în anul 1935, în colaborare cu Boris Podolsky și Nathan Rosen.

Laureații Premiului Nobel la Fizică din anul trecut au menționat că sunt ”la început de cale” și cele mai interesante descoperiri ale fizicii cuantice țin de viitor. Transferul de conțtiință și teleportarea sunt printre ele.