Între Vilnius și Beijing a început un conflict diplomatic în legătură cu statutul Taiwanului.

Pe 15 decembrie guvernul lituanian a chemat acasă toți diplomații și personalul auxiliar din ambasada sa la Beijing pentru consultații, un termen folosit în timpul crizelor diplomatice.

Acest pas a fost precedat de o campanie de presiune lansată de China pentru a pedepsi micul stat baltic pentru faptul că a permis administrației insulei Taiwan, un teritoriu de-facto independent la coasta de sud est a Chinei, să deschidă un birou reprezentativ la Vilnius. 

Asta în condițiile în care guvernul de la Beijing nu recunoaște Taiwan drept stat și pretinde să aibă suveranitate asupra insulei.

Lituania a rămas fără ambasador la Beijing în septembrie curent, când China a cerut ca acesta să-i părăsească teritoriul, în semn de protest.

Luna următoare China a insistat ca misiunile diplomatice în cele două capitale să fie retrogradate până la reprezentanțe cu însărcinare de afaceri, sistând serviciile consulare.

Autoritățile chineze au cerut diplomaților și dependenților din ambasada lituaniană să predea cardurile de acreditare, pentru a schimba statutul în documentele de ședere a acestora în China, însă Guvernul de la Vilnius a decis să-i retragă pe toți din țară pentru nu-i lăsa fără protecție diplomatică, inclusiv chargé d’affaires interimar Audra Čiapienė.

Un preludiu mai vechi al conflictului este un contra-protest organizat de diplomații chinezi la Vilnius în anul 2019 în timp ce se desfășura un marș în susținerea democrației în Hong Kong. În anul curent Lituania a abandonat inițiativa ”17+1” promovată de China în țările ex-comuniste din Europa de Est pe motiv că scopul acesteia este de a dezbina membrii grupului și a deservi interesele exclusiv chineze.

Ultima dată când China a avut un conflict diplomatic cu o țară eupeană datează cu anul 1981, când a întrerupt delațiile diplomatice cu Olanda din cauza vânzării de submarine Taiwanului.