Șoricei făcuți fără tată – unde au ajuns geneticienii


O femelă de șoareci a născut pui vii și sănătoși din ovule nefertilizate, devenind o mamă-virgină cu ajutorul științei numite partenogeneza.

Un grup de cercetători chinezi preocupați de reproducerea biologică prin editare genetică a reușit performanța prin alterarea genelor de embrioni de șoareci nefecundați, astfel încât să nu fie nevoie de spermă masculină.

Embrionii au fost ulterior transferați la femele, care au născut pui vii și sănătoși, sub observația participanților la experiment.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista științifică ”Proceedings of the National Academy of Sciences” după ce unul dintre pui a ajunst la maturitate și a putut da viață urmașilor proprii, prin aceeași metodă. 

Acest succes științific este o dovadă că reproducerea poate avea loc pe diverse căi și că prezența seminței masculine nu este un necesar absolut. De fapt, în natură partenogeneza se întâlnește destul de frecvent, în special la unele specii de broaște și salamandre, însă nu și la maniferele din sălbătăcie.

Pentru cuplurile care suferă de infertilitate, metoda testată pe șoareci – în cazul în care se dovedește a fi aplicabilă și oamenilor – ar putea oferi bucuria de a avea copii dintr-un singur părinte.

Și nu este vorba doar despre lumea animală – fauna ar putea beneficia, de asemenea, de cercetările savanților, în special agricultura.

Cercetările cu reproducerea șoarecilor vor continua pentru ca savanții să înțeleagă care este impactul partenogenezei asupra organismelor pe termen lung. Unul dintre efecte este viabilitatea redusă în comparație cu reproducerea sexuală.

În anul 2019, colaboratorii Acvariului New England din SUA au anunțat că una dintre femelele anaconda a adus pe lume pui fără a se împerechea. Unul dintre cei trei pui a murit după naștere, dar ceilalți au procreat alte generații.

În mod normal, ADN-ul unui descendent este un amestec al ambilor părinți, dar cu un singur părinte implicat singura sursă de variație genetică provine din mutații. Cu toate acestea, biologii din acvariu au confirmat că cei doi descendenți au ADN identic cu cel al anacondei-mamă.

Partenogeneza, întâlnită mai frecvent la insecte și plante, este adesea considerată o strategie de ultimă instanță pentru reproducere. National Geographic a menționat în 2012 că a fost observată și în mediul viperelor, care au avut ocazia să se împerecheze, dar nu s-au împerecheat.

***

Salut, dragă cititor. Ajută-ne să menținem acest site cu tematica științelor și tehnologiilor pe linia de plutire. Te invităm să devii finanțator al sitului de noutăți din știință și tehnologii, vom recunoscători pentru orice suport financiar. Conturile noastre la Banca Transilvania:

În lei: RO03BTRLRONCRT0490900501
În euro: RO50BTRLEURCRT0490900501

Beneficiar: Rudeana SRL-D
Scopul: donație, acces la conținut, suport mass media