Timur Lenk, zis și Teimur, dar cunoscut cel mai bine ca Tamerlan, este liderul care în secolul 14 a cucerit cel mai vast teritoriu din istorie, cu excepția regelui macedonian Alexandru cel Mare. Unii istorici pretind că a fost cel mai crud și sângeros conducător de stat care a trăit vreo-dată, responsabil de moartea unui număr record de oameni.
Harta imperiului lui Tamerlan.
Cuceririle vaste ale lui Tamerlan în Asia și Europa și prețul mizerabil pus pe viața umană au fost, probabil, apreciate înalt de dictatorul sovietic Iosif Stalin, un alt iubitor de teritorii străine și cel mai mare tiran al secolului 21. Doar astfel ar putea fi explicat ordinul lui Stalin de a deschide mormântul lui Tamerlan în Samarkand și de a încerca reconstruirea fizică a chipului hanului.
O expediție trimisă din Moscova a descins la Samarkand, oraș în actualul Uzbekistan, în prima jumătate a lunii iunie 1941. Membrii ei au localizat mormântul familiei hanului și, după ce au scos rămășițele fiilor lui, pe 19 iunie au dezgropat și oasele lui Tamerlan.
Mihail Gherasimov și colegii lui examinează craniul lui Tamerlan.
Localnicii au protestat vehement în legătură cu săpăturile arheologice efectuate de savanții sovietiși și i-au avertizat pe antropologi că cei care au perturbat ”liniștea” hanului vor fi blestemați.
Potrivit legendei, pe una din pietrele funerare era gravat un text ce literalmente se traduce în felul următor: ”Când mă voi ridica dintre morți, lumea se va cutremura”. Echipa trimisă de Stalin nu i-a atras mare atenție sau a interpretat-o drept o încercare de a ține cât mai departe prădătorii de morminte.
Peste două zile, pe 22 iunie 1941, Germania Nazistă a lansat o invazie la scară largă în Uniunea Sovietică.
Înapoi în mormânt
Cu toate acestea, cercetările au continuat lucrul și unul dintre participanții la expediție, Mihail Gherasimov, un ilustru savant rus, a reușit să reconstituie figura lui Tamerlan în baza craniului răposatului. Reconstrucția facială după configurația craniului și astăzi se numește ”metoda lui Gherasimov”. În timpul examinării osemintelor s-a stabilit, printre altele, că liderul mongolilor și numeroaselor triburi turcice avea înălțimea de 172 cm și schiopăta puternic la un picior.
Reconstituirea facială în baza craniului după metoda lui Gherasimov.
Între timp, trupele sovietice sufereau pe front înfrângere după înfrângere și membrii echipei și-au amintit despre blestemul hanului. Gherasimov, care nu era o persoană superstițioasă sau religioasă, a obținut o audiență la Stalin și i-a recomandat să-i permită reînhumarea lui Tamerlan, ”ca măsură prudențială, pentru a nu pune la încercare necunoscutul”.
Stalin, care rareori lua în serios sfaturile oamenilor de știință, s-a dovedit, însă, a fi o persoană superstițioasă, notează istoricii ruși, și a crezut în puterea blestemului. Dictatorul a ordonat ca tot ce a rămas de la Tamerlan să fie trimis înapoi în Samarkand și reînhumat cu toate onorurile militare și respectarea ritualurilor islamice.
Citiți și:
În 1940-41, Uniunea Sovietică se pregătea să atace Germania Nazistă. Nemții au lovit primii
A fost aranjată o cursă aeriană specială și în noiembrie 1942 a avut loc o ceremonie oficială de refacere a mormântului. Coincidență sau nu, în luna respectivă, statul major al Armatei Roșii aprobase ”Operația Uran”, care a culminat două luni mai târziu cu înfrângerea nemților și aliaților acestora sub Stalingrad (astăzi Volgograd, Rusia).
Tamerlan a reactivat Biserica Ortodoxă?
Decizia lui Stalin a fost salutată de soldații musulmani din Armata Roșie, care au devenit astfel mai motivați să lupte.
Soldații Armatei Roșii primesc binecuvântare de la preoți ortodocși.
O parte din istorici afirmă că speculațiile despre blestemul lui Tamerlan și entuziasmul musulmanilor în legătură cu respectul de care au dat dovadă autoritățile sovietice față de cuceritorul mongol l-au pus pe gânduri pe dictatorul din Moscova. Pe 3 septembrie 1943, Iosif Stalin s-a întâlnit cu clerul ortodox și a dat binecuvântarea sa pentru repunerea în drepturi a Bisericii Ortodoxe Ruse, ”sub controlul statului” (NKVD). Capul bisericii a devenit patriarhul Serghius, care imediat a delegat preoți în unități.
Citiți și:
Acum 971 de ani o prințesă din Rusia Kieveană devenea regină a Franței
Patronul artelor și genocidului
Tamerlan s-a născut în hanatul Ciagatai, actualul Uzbekistan, și a trăit în perioada cuprinsă între anii 1336 și 1405. După ce s-a proclamat urmaș și moștenitor a lui Cinghiz-Han, a reușit să se impună ca lider al triburilor turcice mongoloide din stepele Mongoliei și Kazahstanului modern, și timp de 35 de ani a terorizat o parte mare a Europei și Asiei. A devastat și scăldat în sânge knezatele Rusiei Kievene, sultanatele și emiratele din Siria, Iran, Turcia, triburile siberiene, nordul Indiei și Chinei, și coastele mediteraniene. A lăsat în ruine orașele Damasc, Allepo, Reazan, Baghdad, Sarai, a masacrat peste 100.000 de captivi în Delhi (India) și 200.000 de oameni în Isfahan (Iran).
Mauzoleul Gur e-Amir din Samarkand, unde este înmormântat Tamerlan.
Istoricii afirmă, cu referire la manuscrisele ajunse la noi din epoca medievală timpurie, că Tamerlan ar fi exterminat circa 17 milioane de oameni, ceea ce constituia 5% din populația planetei la acel timp. Raportată la anul 2022, această cifră ar însemna aproape 400 de milioane de oameni.
În anul 1402 a învins armata turcilor otomani și l-a prins pe liderul acestora, sultanul Baiazid. Deși a fost tratat cu respect, ultimul și-a petrecut restul vieții – până în 1403 – într-o cușcă de fier la curtea hanului, privind în fiecare zi cum soția preferată și alte concubine serveau nude la ospățurile lui Tamerlan.
În pofida brutalității, contemporanii l-au descris ca un protector și promotor al artelor, poeziei și muzicii. Vorbea fluent câteva limbi și era un comunicator excelent. A ridicat numeroase moscheie în teritoriile ocupate.
Totuși, cel mai bine Tamerlan este cunoscut pentru obișnuințele sadiste de a ridica piramide din capetele prisonierilor și a cimenta oponenții în ziduri de vii.
Mormântul lui Tamerlan.
Surse: Enciclopedia Britanică, HistoryCollection, Wikipedia, Russia Beyond
PUBLICITATE