Prețul gazului pe continentul european a bătut un nou record pe 21 decembrie curent: €181 pentru un megawatt/oră la livrările pentru luna viitoare, ceea ce este cu 20% mai mult decât pentru perioada noiembrie-decembrie 2021.

Echivalentul unui megawatt/oră este circa 94 de metri cubi, ceea ce înseamnă că prețul pentru 1.000 de metri cubi s-ar putea ridica la €2.000.

Este al treilea val de scumpire majoră în anul 2021, cea de-a doua fiind înregistrată în iulie-august. În general, prețurile la gazele naturale s-au majorat în anul 2021 cu 800%. Ultima are loc în condițiile scăderii continue a temperaturilor pe continent, media europeană oscilând în jurul a zero grade.

Financial Times scrie că noutatea despre creșterea prețului la metan în Europa a determinat transportatorii să redirecționeze petrolierele maritime cu gaze naturale lichefiate, ce se îndreptau spre Asia, către porturile europene. Astfel cererea va scădea într-o anumită măsură, doar că impactul va fi resimțit mai târziu.

Cum este explicată majorarea prețului

Motivul principal pentru care prețurile la gazele naturale au crescut este decizia companiei rusești Gazprom de a stopa pomparea agentului energetic prin conducta Yamal-Europa – una din cele trei rețele prin care Rusia livrează gazele în nord-vestul Europei (peste 106 milioane de oameni) – în legătură cu scăderea temperaturilor în orașul Moscova (aproape 13 milioane de locuitori).

De menționat că Yamal traversează teritoriul Republicii Belarus.

Gazul a fost direcționat spre capitala Federației Ruse, unde temperaturile au coborât dramatic, a explicat purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, care a dat asigurări că nu există vreo legătură politică cu această decizie și că reversul are o justificare pur economică.

În același timp, la centralele nucleare din Franța au avut loc probleme tehnice și autoritățile au stopat funcționarea lor până la clarificarea situației, iar gazul a devenit singura alternativă pentru milioane de consumatori francezi.

În anul curent Gazprom a refuzat să vândă europenilor un volum mai mare decât prevăd contractele pe termen lung și nu a pompat suficiente cantități în propriile rezervoare pe teritoriul Germaniei și altor state UE, ceea ce este neobișnuit pentru un model de business bazat pe profit.

Nivelul de gaze naturale în acele rezervoare este mai jos decât în anii 2019 și 2020, fapt recunoscut chiar de companie.

În prezent Rusia livrează gaze naturale doar prin conductele North Stream 1 (Marea Baltică) și, într-o cantitate mai mică, Drujba (prin Ucraina), în volumul agreat anterior cu cumpărătorii europeni.

Reversul gazului rusesc prin Yamal are loc la punctul de măsurare Mallnow, care se află la hotarul polono-german. Monopolistul de gaze naturale din Polonia, PGNiG, a confirmat faptul reversului, dar și faptul că Polonia continuă să primească gaze în volum deplin și că nu are pretenții față de Gazprom.

Furnizorul rusesc a dat de înțeles anterior că volumul livrărilor poate fi majorat după darea în exploatare a gazoductului North Stream 2, construcția căruia s-a încheiat, dar care încă nu este funcțional deoarece Germania tărăgănează eliberarea autorizației necesare.

În timp ce criticii acestui proiect punctează că noul gazoduct va face UE și mai dependent de Rusia, liderii UE ezită să dea undă verde celui de-al doilea gazoduct din Marea Baltică pentru a presa Moscova să detensioneze situația la hotarul cu Ucraina.

O altă supărare pentru Moscova ar fi refuzul administrației lui Joe Biden de a oferi garanții Rusiei precum că SUA și aliații nu vor primi vreodată Ucraina în NATO, la care președintele american a răspuns săptămâna trecută că organizația este o alianță a țărilor libere și membrii ei vor examina orice cerere depusă.

Biden nu a sugerat nicidecum că Ucraina este privită ca un potențial candidat, dar nici nu a dorit să promită ceva din numele tuturor sau să limiteze opțiunile guvernului de la Kiev.

Pe de altă parte, o invazie rusească în Ucraina, despre care se vorbește frecvent, ar putea stopa livrările de gaze și prin Drujba, iar prețul s-ar ridica la o înălțime astronomică, avertizează traderii de pe piața internațională. Chiar președintele Putin a declarat anterior că ”Drujba (prietenia în rusă) trebuie să se închidă, deoarece Ucraina nu-și respectă angajamentele”.

Prețurile mari au îmbogățit Gazprom

Reacția Comisiei Europene a venit prin vicepreședinta cabinetului executiv Margrethe Vestager, care a subliniat necesitatea de accelerare a tranziției la sursele regenerabile de energie pentru reducerea dependenței de Rusia. ”Cu cât mai repede vom trece la [energiile] regenerabile, cu atât mai puțin vom fi expuși pivotării prețurilor la combustibilii convenționali de import”, a spus ea.

Potrivit celor mai recente date statistice, actualizate în decembrie 2020, doar jumătate din țările membre ale UE au atins țintele stabilite pentru anul 2019 la generarea energiei din surse regenerabile. Cele mai mari progrese au fost înregistrate de Suedia, Danemarca, Letonia, Estonia, Croația și Bulgaria. Cel mai lent au mers Franța, Olanda, Irlanda și Slovenia – acestea sunt departe încă de atingerea obiectivelor propuse.

Cota medie a sectorului energiei regenerabile în Uniunea Europeană este de 20%, Suedia fiind în fruntea clasamentului cu 67%, iar Luxembourg la coadă cu doar 7%, conform datelor Eurostat.

Dintre țările europene non-comunitare, cel mai mult au avansat Islanda și Norvegia, unde cota energeticii verzi a ajuns în același an la 78% și 74%, respectiv.

În România acest indicator a fost de 25%, iar obiectivul a fost atins, în linii generale.

Pe fundalul creșterii prețurilor la gazele naturale au crescut și veniturile Gazprom – pentru anul curent această întreprindere controlată de stat (38% direct și 12% prin alte companii de stat) ar putea raporta un profit de $27 miliarde. Famil Sadîgov, vicepreședintele Gazprom, a declarat că pentru anul curent vor fi achitate dividende de 45 de ruble per acțiune, în comparație cu 12,55 de ruble în anul 2020.

Reprezentanții Gazprom au spus că așteaptă în anul 2022 venituri comparabile cu veniturile din anul curent.

Potrivit agenției Reuters, și prețul la gazul natural de la hubul olandez – care servește ca punct de reper pentru prețurile medii în achizițiile pe piața europeană – a crescut cu 16%, până la 171,4 euro pentru un megawatt/oră.