Fondat în anul 1263 pe ruinele Rusiei Kievene, în următoarele 7 secole Marele Cnezat Moscovit a subordonat teritorii vaste în Europa și Asia, populate de sute de popoare și etnii, practic întotdeauna prin violență și decepție. După două dezintegrări la o diferență de 73 de ani, Rusia încă rămâne a fi un imperiu cuprins în 11 fusuri orare și întins pe două continente, având suprafața de peste 17 milioane de kilometri pătrați și o populație de 145 de milioane de oameni reprezintând peste 200 de popoare și grupuri etnice.

Harta expansiunii Imperiului Rus între 1533 și 1894.

Deși mulți experți politici și cercetători au vorbit anterior despre colapsul a ceea ce a rămas de la Imperiul Rus și Uniunea Sovietică ca o evoluție probabilă, războiul pornit de președintele Vladimir Putin împotriva Ucrainei în februarie 2022 a schimbat probabilitatea în certitudine.

Despre aceste lucruri au vorbit câțiva experți în științe social-politice și relații internaționale.

Analistul politic Taras Berezoveț, fondatorul proiectului ”Crimeea Liberă” și a Institului Viitorului Ucrainei, președintele Fundației Pentru Strategii Naționale, consideră că Rusia va exista în actualele hotare încă 2-4 ani.

Taras Berezoveț

Lumea va fi martoră la dispariția statului rus în format actual în perioada cuprinsă între 2024 și 2026, a prezis secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare din Kiev. El și-a argumentat poziția prin faptul că în această perioadă în Federația Rusă vor lua amploare fenomenele care au fost puse în mișcare de războiul în Ucraina, făcând o comparație cu consecințele războiului purtat de fosta Uniune Sovietică în Afganistan. 

Rușii vor căuta refugiu inclusiv în Ucraina

Însăși Federația Rusă a ieșit din desmembrarea URSS fără violență sau pierderi de teritorii proprii, însă de data asta scenariul va fi ”mult mai dur”, crede Berezoveț. Analistul și funcționarul ucrainean anticipează un război civil, cu mulți morți și mulți refugiați, cu ruperea de teritorii vaste de la metropolă.

”De la 5 milioane până la 10 milioane de cetățeni ruși vor încerca să traverseze frontiera cu Ucraina, în căutare de refugiu”, a spus Berezoveț cu referire la civilii prinși în ostilitățile din partea europeană a Rusiei, adăugând că majoritatea lor vor cere azil politic și statut de refugiat în țările Uniunii Europene. ”Ucraina trebuie să facă pregătirile necesare chiar acum”, a subliniat expertul într-un interviu online.

Harta administrativă a Uniunii Sovietice în 1989.

Scenariul colapsului este inevitabil

Publicistul și politicianul slovac Juraj Mesik este la fel de pesimist în privința Rusiei. Într-un comentariu pentru presa de la Kiev, întitulat ”Pregătiți-vă pentru inevitabil: De ce Occidentul trebuie să discute acum despre colapsul Federației Ruse”, Mesík precize scenariul balcanic de durată pentru actualul imperiu rus.

Expertul slovac, care în prezent este directorul Asociației pentru Politică Externă a Slovaciei, a scris într-un eseu acum 6 ani că Rusia ar putea să nu supraviețuiască după anul 2031, dar războiul a adus corectări în prognoza sa: în mai curent el a vorbit deja despre 3-5 ani.

După dezintegrare, unele teritorii vor reveni țărilor de la care au fost furate – Karelia va dori să se reunifice cu Finlanda, Buriatia se va apropia de Mongolia, Insulele Kurile vor reveni Japoniei, în Abhazia și Osetia de Sud va fi restabilită autoritatea Georgiei, Republica Moldova va recupera Transnistria, iar Ucraina va elibera Crimeea și Donbas. 

Juraj Mesik

Regiunea Kaliningrad ar putea deveni obiectul discuțiilor cu scopul retrocedării uneia dintre țările UE, iar China va fi foarte interesată de regiunile Habarovsk și Amur, crede expertul. Republicile popoarelor băștinașe din Siberia vor avea posibilitatea de a obține suveranitate și independență, după mai mult de 500 de dominare sub ruși. Cecenia, Daghestan, Ingușetia și alte republici caucaziene se vor desprinde printre primele.

Nici regiunile din Estul Îndepărtat și Ural, populate preponderent de ruși, nu vor mai dori să aibă treabă cu Moscova, a opinat Mesik.

”Vor veni timpuri de sărăcie și foamete [pentru ruși]”, a subliniat sursa citată, precizând că cel mai fierbinte subiect pentru UE – dar și pentru toată lumea – va fi securizarea arsenalului nuclear al Rusiei.

Oricare succesor va fi contestat

Omul de afaceri și activistul social american Michael Rubin abordează problema dezintegrării Rusiei dintr-o altă perspectivă. El amintește cititorilor într-o analiză în American Enterprise Institute cu privire la Rusia că fostul președinte Boris Elțin a lăsat ca moștenire o infrastructură instituțională slabă și defectuoasă, care – cu toate neajunsurile ei – era totuși un sistem în baza căruia statul putea să se dezvolte în continuare. 

Michael Rubin

Actualul lider de la Kremlin a distrus chiar puținul construit de predecesorul său: presa independentă nu există, justiția independentă nu există, nici parlamentul – ca forum pentru dezbatere și atelier de forjare a legilor – nu mai există. Concentrând toată puterea în mâinile unei singure persoane, care este și legislator, și executor, și judecător, el a devenit singura instituție care contează, atenționează autorul, iar odată cu moartea sa toată structura construită de Putin se va prăbuși.

Sistemul care are nevoie de oameni competenți este bucșit exclusiv cu funcționari loiali, fără inițiativă și fără responsabilități, astfel încât eventuala dispariție a lui Putin va crea un vid imens de putere, dar nu vor exista persoane cu suficientă autoritate și respect pe care cetățenii ar dori să-l urmeze.

”Putin a curățat totul în jurul său, să nu existe concurenți. Și aici este buba cea mare […] Când Putin va muri, Rusia se va scufunda în haos”, avertizează Rubin, precizând că eventuala numire a unui succesor va fi oricum inutilă, deoarece va fi contestată de generalii KGBiști însetați de putere.

El s-a arătat convins că haosul va fi urmat de o împărțire a Federației Ruse între fostele republici sovietice, care vor dori să recupereze teritoriile ocupate, pe de o parte, și republicile federale din componența Rusiei, pe de altă parte.

Harta administrativ-teritorială la zi a Federației Ruse.

Riscul extremismului

Editorialiștii de la Talk Diplomacy, AlJazeera și Economist, la fel, examinează scenariile de colaps a Rusiei. Cele trei publicații atenționează că dezintegrarea țării va fi o tragedie pentru ruși, iar impunerea reparațiilor pentru ocupația teritoriilor străine și agresiunea împotriva altor țări ar putea da naștere mișcărilor revanchiste, de extremă dreapta, care ar putea încerca să preia controlul asupra armelor nucleare.

Dacă partea europeană a țării reușește să formeze un stat democratic și să se reconstruiască cu ajutorul Occidentului, iar celelalte părți să devină state independente, evoluția dată va fi un mare succes al lumii civilizate.

Societatea din Federația Rusă este foarte pestriță și neomogenă. Varietatea se manifestă în limbi diferite, culturi diferite și religii diferite. Chiar și modul de viață este diferit – ciukcii, de exemplu, rămân un popor de păstori și pescari, iar cecenii au păstrat structura bazată pe clanuri formate din familii înrudite, spre deosebire de etnicii ruși din partea europeană a Rusiei, care au adoptat stilul de viață occidental.

Ciukotka și Cecenia sunt diferite din punct de vedere etno-cultural, economic și religios.

Din punct de vedere economic, diferențele sunt la fel de mari: regiunile vestice sunt mai puternic industrializate decât republicile autonome din est, care, însă, sunt bogate în resurse naturale.

Diferențele mari între popoarele și etniile din Rusia ar putea fi un motiv puternic pentru ca acestea să-și dorească state unitare naționale, separate de celelalte popoare și etnii. 

Deși se numește ”federație”, Rusia este, în realitate, un stat unitar, unde centrul controlează provinciile cu o mână de fier și le scurge de resurse fără a le da prea multe în schimb și fără să-i pese de băștinași sau de mediu. Acest model de guvernare își are originea în timpurile medievale timpurii; datorită resurselor capturate de la vecini, rușii rareori au simțit nevoia de a inova.

Nu este deloc surprinzător, în aceste condiții, că regiunile rusești privesc Moscova ca pe o povară și exploatator, împărtășind sentimente de teamă și neîncredere.

Două dezintegrări majore

”Rusia Mare” a suferit două dezintegrări majore în istoria sa. Prima a avut loc după lovitura de stat bolșevică din 1917, când țara s-a scufundat într-o teroare nemaivăzută, după care și-a recuperat majoritatea teritoriilor pierdute și s-a scăldat încă odată în sânge în perioada stalinistă.

În 1989, imperiul sovietic ieșise sleit de puteri dintr-un conflict militar și s-a prăbușit sub povara dificultăților economice, lăsând republicile unionale să plece în mod pașnic (cu câteva excepții – Moldova a pierdut Transnistria, Georgia a pierdut Osetia de Sud, iar Azerbaijan și Armenia s-au bătut pentru Karabahul de Munte).

După circa 100 de ani și, respectiv, peste 30 de ani de la acele evenimente, istoria riscă să se repete. Mulți vor aplăuda unei astfel de evoluții, dar nu vă grăbiți să desenați harta viitoarei Rusii. Soarta imperiului – și probabil a lumii – va fi decisă de cei care vor controla arsenalul nuclear al țării.

”Nu-i Putin, nu există nici Rusia”, a declarat cândva Veaceslav Volodin, președintele camerei inferioare a parlamentului de la Moscova. Iar Putin a spus fără ocolite înainte de a ordona agresiunea împotriva Ucrainei: ”La ce bun să existe lumea în care nu este Rusia?”