Președintele Federației Ruse Vladimir a anunțat la sfârșitul lui martie 2023 că a decis să transmită o parte din rachetele nucleare tactice Republicii Belarus, la solicitarea omologului său de la Minsk, cu scopul de a proteja cele două țări de un eventual atac din partea NATO.

Părțile nu au precizat dacă armele nucleare vor fi doar găzduite de Belarus sub gestionarea rușilor sau integrate în forțele armate locale cu Alexandr Lukașenko având controlul asupra ”butonului roșu”.

Putin a mai spus, printre altele, că Rusia și-a tras rachete cu combustibil nuclear, că rachetele balistice au fost dotate cu aripioare și că sunt capabile să zboare nedetectate de asupra Polului Sud înainte de a lovi ținte pe continentul nord-american.

În articolul care urmează vom încerca să răspundem la principalele întrebări în legătură cu arsenalul nuclear strategic și rachetele balistice cu care se laudă Putin. Pentru a filtra faptele de falsuri, News-Cafe.eu a consultat zeci de surse dedicate temelor de securitate, inclusiv Organizația Națiunilor Unite, Institutul Internațional pentru Cercetări de Pace din Stockholm, Atlantic Council, Foreign Affairs, Meduza, Novaia Gazeta, Wikipedia, ChatGPT.

Citiți și:
[video] Câte focoase nucleare are Putin în realitate
De ce Rusia s-a retras din Tratatul privind reducerea armelor nucleare START

ARME NUCLEARE ÎN BELARUS

1. Infrastructura

În perioada când Belarus a făcut parte din URSS, pe teritoriul republicii a staționat o cantitate importantă de focoase nucleare – 1.100 la număr, deci țara are o infrastructură care ar putea în teorie găzdui rachete cu rază medie și lungă. Este puțin probabil, însă, ca acest lucru să se întâmple.

În primul rând, din cauza degradării fizice – bazele au fost demult închise și guvernul de la Minsk nu a investit în întreținerea puțurilor fără vreun rost practic. Dacă se va ajunge la transportarea armelor nucleare în Belarus, cheltuielile pentru modernizarea lor vor fi enorme. Belarus cu siguranță va pasa nota de plată Rusiei.

În al doilea rând, în condițiile în care bugetul rus geme sub sancțiunile occidentale și militarii se plând de un deficit acut de arme convenționale și corupție în forțele armate, rușii pur și simplu nu au cele câteva miliarde de dolari pentru a-i băga în apărarea a 207.000 de kilometri pătrați de teritoriu străin. În plus, efortul logistic ar dura în jur de 10 ani.

2. Încrederea

Deși sunt aliați, Putin și Lukașenko nu au încredere unul în altul. Da, cei doi dictatori colaborează, dar fac asta de nevoie – ambii au uzurpat puterea, se mențin în fotolii exclusiv cu ajutorul forței brute și sunt sub sancțiuni internaționale. În realitate, scopurile lor strategice sunt diametral opuse: Putin vrea refacerea imperiului, în care Belarus ar fi o provincie rusească, iar Lukașenko dorește să păstreze independența țării sale și să primească în continuare gaz ieftin de la ruși. Moscova și Minsk de 20 de ani se chinuie să nască un stat unional și nu pot.

Lukașenko și-ar dori probabil să intre în posesia unor rachete nucleare, însă pentru același scop pentru care liderul cecen Ramzan Kadîrov a cerut în anul trecut sisteme de apărare anti-aeriană de la Moscova: pentru eventualitatea unei confruntări armate cu Rusia în viitor. Exemplul Ucrainei, care a renunțat la arme nucleare în schimbul unei hârtii care astăzi nu înseamnă nimic, cu siguranță l-a pus pe gânduri pe dictator.

3. Consecințele

Rusia și Belarus au semnat Tratatul Internațional privind Non-Proliferarea Armelor Nucleare, care interzice transferul acestora în state non-nucleare. Încălcarea tratatului ar rezulta în noi sancțiuni, pierderea puținilor aliați și o dezlegare la cursa înarmării nucleare. Polonia și Ucraina, de exemplu, ar fi astfel întreptățite din punct de vedere moral să se pricopsească cu rachete nucleare.

În afară de riscuri politice, există și riscuri de securitate: transportarea armelor nucleare în condițiile unui război activ în țara vecină este o nebunie curată. Și nu e vorba despre o acțiune de deturnare sau atac terorist / militar, ci un banal accident în timpul livrării, instalării sau păstrării.

Concluzia la ”Arme nucleare în Belarus”: cacealma, dezinformare.

Citiți și:
Ce se poate întâmpla, dacă Putin ordonă un atac cu rachete nucleare?
Un savant a făcut calcule matematice privind posibilitatea unei deflagrații nucleare

NOILE RACHETE RUSEȘTI

Putin s-a lăudat cu câteva ocazii că Rusia a fabricat și testat cu succes o nouă rachetă balistică cu denumirea ”Sarmat”.